Cum să fii fericit într-o relație?
Presupun că te-ai întrebat deja, cum ai putea fi mai fericit/ă sau satisfăcut/ă de relația ta intimă. Cum ai putea să-ți îmbunătățești relația intimă?
Printre numeroasele metode și tehnici terapeutice, te invit să descoperi stadiile unei relații și care sunt schimbările care pot interveni la fiecare tranziție.
Psihologul Yvon Dallaire (2016) explică în cartea sa „Cine sunt aceste cupluri fericite?”, cele cinci stadii în evoluția unei relații. Aceste stadii nu sunt liniare, ele se pot chiar suprapune.
Primul stadiu se numeşte fuziune sau luna de miere care face referire la acele atitudini, comportamente cu scopul de a-l seduce pe celălalt partener prin favoruri, atenție acordată sau asigurarea acestuia.
Începutul unei relații fuzionale funcționează astfel, prin dăruirea celuilalt tot ce are nevoie pentru a se simți iubit sau prin omiterea acelor lucruri care îi plac mai puțin pentru a-i arăta partenerului că îi este devotat și îl admiră.
Dar în timp, va observa faptul că dacă oferă celuilalt mai mult decât primeste, se întâmplă sa uite de el însuși şi de propriile nevoi. În această fază, se pot crea conflicte interioare sau conflicte în relație. Partenerii se izbesc de realitate şi apare dezamăgirea sau frustrarea care pot duce la o distanțare a acestora.
Stadiul doi a fost numit construcția care prezintă conceptul de validare, dublă validare.
În orice cuplu pot apărea conflicte, astfel, intervine confruntarea cu propriile temeri: scenarii,convingeri, emoții.
În interiorul cuplului se revelează cine sunt, căutând validarea aprobatoare sau dezaprobatoare a celuilalt.
În orice cuplu pot apărea conflicte, astfel, intervine confruntarea cu propriile temeri: scenarii,convingeri, emoții.
În interiorul cuplului se revelează cine sunt, căutând validarea aprobatoare sau dezaprobatoare a celuilalt.
Sunt în căutarea unei duble validări, validarea față de ei înşiși şi validarea pe care o aşteaptă din partea celuilalt. Speră că aprobarea celuilalt partener să fie mereu conform validării personale. Privirea celuilalt nu este mereu aprobatoare şi astel se instalează o luptă de putere emoțională în care fiecare doreşte ca celălalt să se conformeze aşteptarilor sale şi să i se satisfacă nevoile emoționale. Astfel se instaurează stadiul al treilea – deziluzia.
Această fază permite a descoperi cine este cu adevărat partenerul său, de cine s-a îndrăgostit sau să-şi conştientizeze chiar lor însuşi care sunt nevoile lor de fuziune, control, de dependență. Cu cât un partener este mai dependent, cu atât mai mult celălalt are o atitudine distantă, independentă şi astfel se instaurează lupta pentru putere în cuplu, lupta pentru nevoile fiecaruia, de apropiere sau din contră de distanțare. De cele mai multe ori, în această fază cuplurile se despart. Intrarea în acest stadiu, este mereu marcata de către un eveniment important, de exemplu: trădarea, infidelitatea, pierderea cuiva (doliu) sau a ceva, poate a unui loc de muncă important. In urma acestui eveniment declanșator, unul dintre parteneri se poate confrunta cu deziluzia, criza în cuplu sau chiar criza existențială personală, se instaurează o nemulțumire.
In această fază, cele mai multe cupluri solicită ajutorul unor servicii terapeutice deoarece constientizeaza nevoia unei noi perspective si iesirea din patternul disfunctional.
In această fază, cele mai multe cupluri solicită ajutorul unor servicii terapeutice deoarece constientizeaza nevoia unei noi perspective si iesirea din patternul disfunctional.
Dacă partenerii decid să continue împreună, după acest stadiu de deziluzie, urmează stadiul sau faza de dragoste adevărată. In această etapă, partenerii se acceptă aşa cum sunt ei, cu calitățile şi defectele lor. Se trece de la aşteptările, pretențiile inițiale la o înțelegere mai profundă a partenerului.
În această etapă se stabileşte o relație interdependentă care le permite să-şi satisfacă plenar nevoile personale şi emoționale, fără a-şi pierde indentitatea.
Ultima fază se numeşte cuplul deschis spre exterior, care face referire la investiția partenerilor în lumea exterioară prin activități, care nu implica neapărat cuplu, pasiuni cu scopul de a hrăni cuplul în interior.
În această etapă se stabileşte o relație interdependentă care le permite să-şi satisfacă plenar nevoile personale şi emoționale, fără a-şi pierde indentitatea.
Ultima fază se numeşte cuplul deschis spre exterior, care face referire la investiția partenerilor în lumea exterioară prin activități, care nu implica neapărat cuplu, pasiuni cu scopul de a hrăni cuplul în interior.
Interdependența este calea cea mai sănătoasă într-o relație. Fiecare se lasă stimulat din exterior sau din propriile resurse interioare şi ajută cuplul sau relația să evolueze. După cum bine, se cunoaşte, dacă partenerii nu cresc, nici relația nu va evolua armonios.
În concluzie, dacă fiecare şi-ar vindeca rănile şi nu ar mai depinde de partenerul său pentru a-i îndeplini nevoile emoționale, atunci s-ar crea un spațiu de armonie şi echilibru în relație.
In acest fel se creează o adevărată împărtășire, fără așteptări, frustrări, decepții.
In acest fel se creează o adevărată împărtășire, fără așteptări, frustrări, decepții.
Fiecare îi permite celuilalt de a se trăi pe sine, de a se centra pe sine şi de a crea un spațiu sigur în relația lor.
Ideea centrală, pentru a avea o relație sănătoasă şi fericită este aceea de a ne soluționa propriile probleme, dificultăți fără a avea așteptarea ca partenera/ul să facă acest proces pentru noi.
Acest articol sper sa va ajute sa identificați etapa în care va aflați și dinamica relației voastre, dacă doriți să aprofundați acest subiect, vă invit sa apelați la serviciile de consiliere.
